TheCreatrix -faunii mei extratereştri

Blood of a poet

Mon, 02 Apr 2012 07:12:00 -0400

Blood of a poet

Rada

Sat, 25 Feb 2012 12:05:00 -0500

Rada

Lorena

Fri, 13 Jan 2012 10:29:10 -0500

Lorena

Marghioala

Fri, 13 Jan 2012 10:19:14 -0500

Regina cu botniţă

A venit timpul.

Thu, 12 Jan 2012 05:13:19 -0500

A venit timpul.

Un citat care îmi place

Tue, 22 Feb 2011 02:49:00 -0500

“But they were beautiful, they were all beautiful.

big ears and harelips. skinny puppy boys with soft eyes and authentic acne.

little boys.

we ate them alive.

i dreamed of those little faces that would fit in the palms of our hands. quick breaths, in and out.

a kiss, awkward and unsure.

blushing.

dizzy.

flushed with emotion.

trace each rib. count each hair.

afterward, watching them, their energy, their earnestness. the way they attacked everything.

they were boys, real boys.”

(disco blooodbath- james st. james)

dar tu ce bagi? ca esti teribil de inspirata si inspiratoare!

Tue, 21 Sep 2010 07:02:52 -0400

păi n-am zis că nimic?

Photo

Mon, 13 Sep 2010 10:13:23 -0400

sincer ..ce bagi frate? cocaina? altele ? nu se poate sa existe cineva ca tine in stare naturala. ia-o ca pe un compliment :)

Sun, 15 Aug 2010 13:18:00 -0400

nu bag.

Fauni Extratereştri (scris de Creatrix si Hoefora)

Fri, 13 Aug 2010 13:57:00 -0400

Creatrix: hai sa scriem o postare impreuna sa vedem ce iese, despre nimfe si androgini.

Hoefora: ok, zână.

Creatrix: satirul şi heruvissima, pe o creangă groasa de copac, plină cu liane şi flori şi satirul ii cântă fetei din corn.

Hoefora: Heruvissima se juca tetris si snake si world of warcraft (si pe vremea aia era cel mai tare mmorpg). Avea un yo-yo cu aţă din cosiţele persefonei si, deseori, mergea la bunicuta in padure cu merinde proaspete luate de la bişniţarii de la porţile iadului. Heruvissima era frumoasa şi dulce şi cel de-al cincilea ochi al ei avea o strălucire metalică. Cu ochiul al cincilea plângea muzical.

Creatrix: avea o sora cu care facea incest şi care se numea Serenissima.

Hoefora: Cele două surori erau felicissime si dragostea lor dezinteresată şi desfăşurată pe ierburi şi lacuri stârnea invidia zeităţilor. Serenissima ura psihotropele, în comparaţie cu Heruvissima care, cum se trezea din somn sau băgău, alerga în lanul de cînepă, de unde smulgea în fugă frunze şi le fuma cu amantul ei, Cordellius.

Creatrix: surorile făceau baie in râul de lapte si miere. ah dulce decadenţă, suspina serenissima in timp ce ii făcea masaj lui heruvissima, cu mâna poposind pe umerii ei albi. vino şi tu cordellius, spuneau fetele, trăgându-l pe cordellius de coada lui lungă pe care o infăşurau pe mâna ca pe un lasou.

fauni extratereştri.

Photo

Fri, 13 Aug 2010 07:18:00 -0400

Animal Lover

Wed, 24 Mar 2010 10:44:00 -0400

Îmi place să mă joc cu heruvissime. Heruvissime mici. Iar fata din povestea asta chiar Heruvissima se numeşte. Personaj parcă născut din Shakespeare, din grădinile lui cu zâne şi măgari, Heruvissima părea făcută din muzică, iar degetul ei desena neîncetat în timp ce asculta operă.

Sublimul e ceva ce se transmite prin aer.

Vara, in casă, Heruvissima umbla cu sânii goi, cu o fustă albă de tul şi unghiile de la picioare animal print.

Îi plăcea opera şi avea tot timpul la ea o acadea, cu care lovea bărbaţii peste fund când purtau chiloţi de staniol şi ascultau La Traviata.

Heruvissima era foarte sălbatică şi nimeni nu o imblânzise, nici Pan, nici Priap, nici Apollo, cu tot cortegiul lui de zei nenorociţi.

Deşi nimeni nu se aştepta de la o iubitoare de operă, Heruvissima a plecat in armată la 23 de ani. Ce ploaie de lacrimi avea loc la intrare, fetele intrau, băieţii plecau acasă şi încet încet, opera se auzea tot mai puţin, inlocuită fiind de o voce subţire în microfon şi o clapă obosită, care cântau de vrei mama să mă vezi, vino-n unitate.

Zilele continuau cu trezirea la ora 5, exerciţii, fugă, tactici, tehnici, târâş pe coate şi exuvii. Fetele mâncau intr-o cantină unde uneori se luau la bătaie, pe mese, ca in filmele cu deţinuţi şi seara dormeau multe intr-o cameră iar Heruvissima adormea ultima, pe manele, aduse de câteva fete de la ţară. Aveau sub pat plase de rafie. Fetele işi ţineau hainele in dulapuri înguste tapetate pe interior cu bărbaţi dezbrăcaţi.

Heruvissimei nu îi plăcea nici un bărbat din unitate. Se perindau pe acolo animalieri care îşi tăiau unghiile cu barda, musculoşi, “bărbaţi adevăraţi” convinşi de condiţia lor de fuckeri. Cât de tare le plăcea de fata asta de la oraş, fata asta de Bucureşti, cu unghiile de leopard, cu pielea sa albă, şi de fiecare data când Heruvissima trecea pe acolo, ţineau să îi spună că ei, băieţii “beau şi fut ca maşina de cusut”.

Dar omul după care se uita domnişoara era un ofiţer mai tânăr, înalt, slăbuţ, creol, care mai degrabă părea violonist decât căpitan iar într-o noapte, când fetele erau plecate din unitate, domnul ofiţer se duse in camera Heruvissimei, şi fără nici un cuvânt, o dezbrăcă, o trânti în pat şi facu dragoste fata noastră în toate modurile posibile.

Apoi viaţa a continuat la fel.

Zeii se zbenguie prin păduri.

Herminele se ascund după copaci, împuşcându-l pe Rigoletto cu pistoale cu apă.

Opera a rămas sublimă.

Părinţii aşteaptă liberarea şi mai primesc scrisori de la fete.

Iar in unele nopţi senine, tânărul ofiţer mai vede cum se deschide uşa şi nişte picioruşe fine intră in aceeasi incapere cu unghii animal print pe podeaua militara.